“Te cunosc de undeva” – dacă-ți sună cunoscut probabil că ai auzit-o pe AMI pe radio. Andreea Ioana Moldovan, mult mai cunoscută după numele de scenă Ami (stilizat AMI), este o cântăreață de muzică dance cunoscută pentru piese ca „Trumpet Lights” sau „Deja Vu” feat. Grasu XXL (piesă de care aparține și versul cu care am deschis articolul).

Ami s-a născut pe 28 septembrie 1989, în Baia Mare. Că Baia Mare face parte din Transilvania, probabil știi. Dar de ce e asta relevant pentru subiectul articolului de azi va trebui să descoperi citind în continuare.

La numai trei ani, părinții o înscriu la un festival de muzică local, unde câștigă marele premiu. Au urmat cursurile la Palatul Copiilor din Baia Mare și participarea la numeroase festivaluri naționale și internaționale. AMI a studiat și vioara timp de 12 ani. Știți cine a mai studiat vioară atât de mult timp? (noi nu, de unde și întrebarea)

După absolvirea liceului, Ami vine în București la Universitatea Națională de Muzică, secția Compoziție Jazz–Muzică Ușoară. Tot la București îl cunoaște și pe Adi Colceru (David Deejay), la sfârșitul anului 2011. Întâlnirea a fost de bun augur pentru că Adi căuta o voce feminină pentru un nou proiect. Astfel, Ami a intrat în gașca Dav7 Music. Pe parcursul carierei ei, Ami a cântat și în trupa de backing vocals a Paulei Seling.

În 2012, Ami și-a lansat primul single cu sprijinul celor de la Media Pro Music, “Trumpet Lights”, piesă compusă de David Deejay.

“3 lucruri” este cel mai recent single pe care AMI îl lansează în colaborare cu Grasu XXL, cu care a mai colaborat și pe “Deja Vu”.”3 lucruri”, piesă compusă de Adi Colceru, vorbește despre intensitatea unei relații sfârșite.

“Sunt foarte entuziasmată de această piesă! Îmi place să lucrez cu artiști care mă inspiră, iar Grasu XXL este o sursă inepuizabilă de inspirație. Sunt convinsă că mulți dintre voi se vor regăsi în povestea cântată de noi”, a declarat AMI.

Foamea de cartofi prăjiți

Ami a participat la sezonul 2 din “ Ferma Vedetelor”, show de divertisment produs și difuzat de Protv. Deși a fost eliminată de Sorana încă din 30 martie, plăpânda solistă a rezistat mai mult decât ar fi crezut mulți dintre privitori. Emisiunea are loc la aproape 200 de ani de la un eveniment major din istoria Transilvaniei, eveniment care îi va marca pe numeroși transilvăneni. Dar ajungem și acolo în câteva momente…

“Pișcoțel” (așa au numit-o ceilalți concurenți) ne mărturisește că au deranjat-o certurile dintre concurenți și că cel mai mult a dus dorul… cartofilor prăjiți și telefonului.

“Participarea la <Ferma Vedetelor> a fost cea mai tare experienţă pe care am trăit-o până acum. Tot ceea ce ați văzut voi la televizor este pe bune, chiar am făcut foamea…Eu am slăbit aproape patru kilograme. De când am ajuns acasă, le-am pus la loc. A fost chiar foarte greu, condițiile au fost destul de grele, dar tocmai asta este ideea acestui joc. E o emisiune care se bazează foarte mult pe psihic şi scoate foarte uşor în evidenţă defectele sau calităţile umane. Pentru mine a fost o experienţă foarte tare. “, a declarat solista.

Ce treabă are experiența lui AMI la Ferma Vedetelor cu Transilvania de acum câteva secole? Vă povesteam că, în urmă cu mai bine de 200 de ani, a avut loc un eveniment important în regiunea din care provine solista…

“ Cartofii prăjiți sunt preferații mei! Nu i-aș refuza niciodată, oricât de sătulă aș fi :)). O dată pe săptămână îmi permit să fac excepții, așa că îmi satisfac poftele cu o porție de cartofi prăjiți cu brânză de burduf și mujdei. În rest, iau masa în oraș fiindcă timpul nu îmi permite să gătesc foarte mult acasă. Dar îmi place să gătesc, în special pentru prieteni. “

Din nou, Ami ne reamintește de cartofii prăjiți și de foame. Prin secolul XIX e.n., toată zona Transilvaniei trece printr-o perioadă dificilă. Sărăcie. Foamete. Recolte proaste. Așa că guvernatorul regiunii le recomandă locuitorilor să cultive cartofi chiar și fără animale de povară. Ceea ce ar fi fost mult mai complicat dacă transilvănenii nu erau deja pricepuți la îngrijitul tuberculilor, după cum vei vedea în continuare…

Revenind în prezent, Ami ne face o mărturisire tulburătoare. Lumea ar fi un loc mai bun dacă totul ar conține un ingredient – “Ciocolata“ – și în mâncare s-ar pune mai puțin tarhon sau rozmarin.

Am întrebat-o ce gătesc părinții ei – “Când mă gandesc la mâncarea mamei îmi vin în minte: plăcintele pe plită cu șuncă, brânză de burduf și verdeturi, pulpele de pui fragede gătite în cel mai simplu și totodată cel mai delicios mod, sarmalele cu ciuperci și multe alte rețete specifice Maramureșului. Pot să vă mărturisesc faptul că nici tata nu poate sta departe de bucătărie și este un excelent bucătar. Face cea mai buna ciorbă de fasole cu afumătură.”

Ami nu are suficientă vreme să trebăluiască prin bucătărie, dar atunci când o face preferă să gătească “mâncaruri simple și rapide cum ar fi mâncarea de linte, paste sau mâncare chinezeasca. Indiferent dacă gătesc sau nu, ascult muzică non stop.”

La Ferma Vedetelor, Ami a dus dorul cartofilor prăjiți. Deci să vorbim despre cartofi.

Fără spanioli, n-am fi aflat de cartofi

Spaniolii au adus multe lucruri cu ei. În Americi, din păcate, au adus pojar și au distrus mare parte din populația indigenă. Dar în Europa au adus cartofii. Incașii (indienii din Peru) cultivau cartofi încă din anul 8.000 î.e.n., dar spaniolii i-au cucerit abia prin secolul XVI e.n. – și, prinzând drag de plante, au început să le cultive și la ei acasă. Acasă în Spania, nu acasă în teritoriile invadate. Peste băltoaca dintre Europa și insulele britanicilor, în Irlanda, cartofii ajung la sfârșit de veac, undeva în Cork. 40 de ani mai târziu, cartoful invada Europa.

Sigur, când spunem Europa, nu ne referim și la România. La noi, trendurile ajung mai greu…
Precum filmele piratate din perioada comunistă, cartofii ajung în Principate prin Transilvania, de unde sunt adoptați de Moldova și Țara Românească.

Cât de târziu ajung cartofii la noi? Știm sigur că în jurul datei de 14 martie 1769, autoritățile transilvănene încearcă să educe populația vizavi de cultura cartofilor. Oamenii se împotrivesc, sunt sceptici la început, dar foametea care lovește zona câțiva ani mai târziu îi convinge să adopte tuberculii. Mâncărica de cartofi e la un freamăt de stomac distanță.

Cât despre cartofii prăjiți, originea lor e incertă. Belgia și Franța își dispută rolul de creator al preparatului. Franța are un mic avantaj (nu ca în finala Euro 2016) pentru că, în perioada în care popularitatea cartofilor prăjiți începe să crească, aproape toate mâncărurile prăjite în baie de ulei erau, de fapt, “prăjite în stil franțuzesc”.